Blog_canibali

Autor: Roxana Agafiței
Sursa foto: www.psychologies.ro

Indiferent cat de mult te-ai documentat, prima sarcina vine impreuna cu unele temeri care nu-ti dau pace. Cum arata perioada inainte si dupa sarcina, ce ai de facut concret pentru a avea o maternitate linistita, sunt teme pentru care psihoterapeutii au sugestii cu adevarat utile.

Inainte de nastere

Cand e vorba de prima sarcina, graviditatea este o perioada extrem de interesanta si de plina de contradictii. Pe de-o parte te simti minunat, cea mai frumoasa femeie din lume, mandra de burtica ta si ai vrea ca toata lumea sa stie acest lucru. Sau, cel putin asa te astepti sa te simti sau asa ti s-a spus ca te vei simti.

Pe de alta parte, se poate intampla ca in primele luni sa-ti fie asa de rau, incat sa nu intelegi de ce ai vrut copii. Iar daca nu ti-e rau, oricum iti vine sa dormi cam oricand, oricum, oriunde.

Dupa asta se mai echilibreaza putin lucrurile si cand sa te bucuri si tu mai tare, incep contradictiile. Tu esti o viitoare mamica, super fericita, iar cei din jurul tau parca se simt activati de tine sa-ti povesteasca cele mai groaznice povesti, cele mai cumplite dureri prin care au trecut, cele mai ciudate temeri pe care le-au trait si, in plus, cam toata lumea iti recomanda, fie ca vrei, fie ca nu, sa te bucuri acum de ce mai poti, ca oricum dupa nastere nu vei mai putea.

Altii, se poarta cu tine ca si cum ai fi bolnava, iar cand tu ai cea mai mare nevoie sa stai in picioare (ca altfel nu poti respira), atunci se gasesc toti sa-ti ofere – intotdeauna insistent – scaunul.

Timpul trece, si, pe final, simti ca nu-ti mai incapi, la propriu, in piele, ca nu mai poti respira, sireturile nu prea ti le mai poti lega, cand ti-e lumea mai draga si esti angajata intr-o conversatie importanta cu cineva, chiar atunci ti se misca burta de colo-colo.

Daca esti pregatita si te bucuri de asta, zambesti, mangai burtica si ai sansa sa te conectezi mai bine cu cel din fata ta. Daca nu, te cam fastacesti si ratezi conversatia.

Mai exista si aspectul referitor la familia largita: fiecare are cate o idee despre cum ar trebui sa-l cheme pe bebe, cum ar trebui sa arate camera, cum ar trebui sa fie crescut, hranit, culcat, trezit, schimbat si multe alte lucruri la care nu te-ai fi gandit inainte de sarcina.

Si daca mai vin si mesajele de genul, “Acum sa te vad cum te descurci” sau “Acum poate o sa ma intelegi mai bine”, evident spuse de propria-ti mama sau mama soacra. Si astea se refera doar la lucrurile legate si de prezenta altora.

Orice interventie de-a ta in legatura cu subiectele de mai sus provoaca o suparare, o spranceana ridicata, o tristete pe chipul cuiva, o jignire de-a dreptul adusa unor persoane care stiu mai bine. Totul poate deveni confuz pentru tine, daca nu chiar stresant.

Dar sunt si momentele acelea de singuratate, cand ai tot felul de idei, ingrijorari, intrebari la care este imposibil sa primesti raspuns. Si mai este si intrebarea care nu-ti da pace: oare voi fi o mama buna? Oare ma voi descurca?

Dupa nastere

In mod straniu, exact in vara ce urmeaza nasterii, prietenii au pus la cale cea mai tare excursie de pana acum, si realizezi ca nu poti merge.

La serviciu, presiune mare, sarcini multe si mesajul acela (mai mult sau mai putin direct) ca esti asteptata la locul de munca cat de repede poti.

Partenerul de viata e langa tine, te sprijina, dar parca nu face suficient de multe, suficient de bine si sigur inca nu e pregatit sa devina tata.

Si probabil ca lista poate fi mult mai lunga. Chiar daca toate acestea sunt firesti, exista cateva lucruri pe care le poti face, sau poti inceta in a le mai face, pentru a te proteja, pentru a fi bine, pentru a avea mai multa bucurie in viata ta de femeie gravida.

Ce e de facut

Pentru ingrijorari medicale vorbeste cu specialisti in masura sa iti raspunda. Evita sa citesti astfel de informatii pe site-uri sau pe forum-uri dedicate. Nu este o informatie validata acolo, si e posibil ca situatia descrisa sa nu fie identica cu a ta.

La serviciu, discutia privind data de intoarcere sa aiba loc la 2-3 luni dupa ce ai nascut. Atunci sunt sanse mai mari sa poti da un raspuns real si asumat in legatura cu optiunile tale. Incearca sa afli si care este politica angajatorului in raport cu femeile care au copii.

Cu partenerul tau ar fi bine sa stai mult de vorba in legatura cu rolul vostru de parinti: ce crede el despre a fi mama si despre a fi tata, ce crezi tu despre asta, care sunt credintele voastre legate de educarea copilului, credeti in pedepse sau nu, ce mesaje vreti sa transmiteti copilului.

Daca aveti puncte comune, minunat. Daca aveti puncte divergente, e indicat sa le discutati si sa ajungeti la un consens. E de preferat sa faceti asta acum, decat sa va certati mai tarziu in fata copilului. De ce nu, incercati sa rezolvati disensiunile la un psiholog.

Pentru relatia cu familia extinsa, e important sa decideti ce si cum va doriti voi si cat sunteti dispusi sa-i lasati pe ceilalti sa hotarasca. Orice compromis facut acum, va va bantui mai tarziu. Poate fi de ajutor sa va imaginati si sa constientizati noul vostru rol: acela de parinte pentru copilul vostru.

Dupa ce se va naste copilul, intr-o discutia cu mama ta, de exemplu, vei reactiona din rolul tau de mama, nu cel de fiica. Va fi o noutate atat pentru tine, cat si pentru mama ta. Va fi o perioada de schimbare pentru toata lumea si e de folos sa puneti in discutie aceste aspecte inainte de nasterea copilului.

Pentru asta iti recomand sa faci un exercitiu: gandindu-te la noua ta familie, sa iti imaginezi o masina, cu volan, cu pasageri, cu tot ce are ea. Cine este la volan si cine decide viteza de deplasare, momentul de franare sau orice alta manevra necesara unei calatorii placute si in siguranta?

Pentru unele dintre intrebarile pe care le ai, este posibil sa nu poti avea raspunsuri inca si e ok sa fie asa. Desigur, iti poti imagina, dar lasa totusi loc pentru schimbare. Odata cu venirea micutului pe lume si cu prima voastra intalnire, multe lucruri stabilite se pot schimba radical, sau multe raspunsuri pot veni spontan.

Primii ani de viata si relatia cu mama sunt elemente esentiale pentru ca un copil sa se dezvolte sanatos si echilibrat din punct de vedere psihologic si emotional. A fi mama, a fi parinte este o sarcina pe cat de frumoasa si speciala, pe atat de dificila si provocatoare.

Incearca sedinte de consiliere pentru a explora amintiri, emotii legate de relatia cu mama ta si pentru a iti intelege mai bine unele reactii, mergi la un grup dedicat femeilor insarcinate, grup in care sa aduci in discutie parte din ingrijorarile sau intrebarile tale, ori frecventeaza atelierele de parenting.

Articol aparut in Revista Psychologies, editia on-line, in data de 12.10.2014.